cine pregătește MAREA RESETARE a proprietății private?

Implozia pieței construcțiilor din București confirmă semnalele de alarmă, vehiculate încă de luna trecută, și despre care sursele noastre anunțaseră aici și aici. A devenit limpede pentru toată lumea că majorările de taxe și impozite pentru a acoperi deficitul bugetar puteau fi evitate dacă blocajul urbanistic girat și cauționat de coaliția PNL-USR-PMP din Consiliul General nu ar fi condus la un veritabil dezastru economic, echivalent cu scăderea contribuției celui mai mare oraș al țării cu 7% la PIB-ul României.

Paguba generată de stoparea tuturor construcțiilor din Capitală a reverberat în documentul fără precedent, semnat de cei mai importanți oameni de afaceri autohtoni, reprezentanți ai capitalului românesc, și publicat în exclusivitate de redacția noastră. Ei bine, după ce unele voci ceruseră deja convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, sugerând un sabotaj politic și administrativ la adresa economiei naționale, a venit rândul companiilor românești să se ralieze protestului ocazionat de scandalul legislației privind Codul urbanismului.

Jocurile politice

Astfel, după viralizarea informației despre riscul naționalizării proprietății private și al impunerii abuzive a retroactivității legii, sursele noastre ne-au confirmat că mizele documentului aflat în dezbaterea parlamentară sunt mult mai mari, ele având legătură cu jocurile de culise din PNL și din Guvern. Deși, poate paradoxal pentru unii, PSD și-a asumat apărarea drepturilor constituționale, prin vocea președintelui Comisiei de amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, Marius Budăi, ministrul liberal al Dezvoltării a prezentat în Cabinet, iar apoi în Parlament, o formă a Codului Urbanismului, făcut parcă de aliații săi din USR și PMP de la nivelul Consiliului General.

Mai mult, conform surselor noastre, va fi greu pentru liderii importanți ai PNL, care se revendică în declarațiile recente de la dreapta eșicherului politic, precum Nicolae Ciucă sau Rareș Bogdan, să justifice aberațiile existente în propunerea înaintată sub semnătura lui Adrian Veștea. Asta pentru că punctele problematice ridicate de către mediul antreprenorial nu au aproape nicio legătură cu interese de afaceri, ci cu litera și spiritul Constituției.

Sistemul este nefuncțional

Mai exact, sistemul actual de adoptare a PUZ-urilor la PMB este nefuncțional, fapt dovedit de statistică: în ultimii 3 ani nu s-a aprobat nicio documentație de către Consiliul General, drept urmare marile companii internaționale și-au anunțat reducerea sau încetarea operațiunilor în România. Un alt argument este că sistemul actual încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei, lăsând competența pentru reglementări locale (de sector) la nivelul superior (al Capitalei). Totodată, sunt încălcate principiile reprezentativității politice democratice, prin faptul că reprezentanți ai partidelor din organizații ale unor sectoare decid asupra modelului de dezvoltare al altor sectoare, fără ca sensul și spiritul mandatului să fie respectat. Doar cu titlu de exemplu, consilierii generali aleși de locuitorii sectorului 1 nu trebuie să decidă pentru sectorul 6 și invers.

O altă problemă este cea a garanției predictibilității.

Odată pornită o investiție, aceasta trebuie să se supună regulilor de la momentul depunerii cererii de eliberare a certificatului de urbanism. În situația actuală, în care unele administrații interpretează abuziv elemente de jurisprudență, a condus la exemple absurde, în care investitori mari sau persoane fizice să aloce bugete, să contracteze împrumuturi, să demareze activități în scopul eliberării autorizației, iar din cauza suspendării unor reglementări normative, precum PUZ, întregul demers să fie falimentat, fără ca aceștia să aibă vreo vină sau vreun control.

Riscurile semnalate de mediul de business în forma actuală sunt uriașe: în cazul companiilor constă în pagube imense, urmate de ieșirea de pe piață, iar în cazul familiilor constă în falimentul personal. În ambele cazuri, această lipsă de predictibilitate va continua să afecteze enorm industriile conexe și de pe orizontală, va gripa circuite financiare, va continua să scadă încasările la buget și apetența diverselor firme, din diverse industrii, de a se loca în România.

Unul dintre cele mai fierbinți subiecte este cel privitor la spațiile verzi.

Inventarierea spațiilor verzi pe terenuri private este neconstituțională, afectând dreptul la proprietate. Asta pentru că, în conformitate cu legislația actuală, inventarierea spațiilor verzi – din păcate nerealizată deloc în București – se poate face pe terenuri aflate în proprietatea publică, tocmai pentru a fi întreținute de autoritățile administrative și a fi cu acces public. Toate investițiile imobiliare, mico sau mari, trebuie să respecte procentele de spații verzi din autorizații, însă acestea nu trebuie inventariate, întrucât ar limita dreptul constituțional la proprietate. Mai mult, ar semăna cu o „naționalizare în beneficiul avutului obștesc”, prin asigurarea accesului general al publicului pe proprietăți private. În această variantă, afectați nu ar fi dezvoltatorii, ci proprietarii (beneficiarii) finali ai dezvoltărilor sau proprietarii care și-au edificat singuri o locuință familială, în ambele cazuri suprafețele trecute de un funcționar ca spații verzi, la ei în curte, fiind accesibile publicului.

În contextul acestor provocări majore privind textul de lege propus de ministrul Dezvoltării, surse politice susțin că sunt șanse ca decizia să fie tranșată în coaliție, unde există riscul ca reprezentanții PSD să se dovedească din nou mai liberali din punct de vedere economic decât colegii de alianță, deveniți mult mai apropiați de curentul progresist, specific ONG-urilor specializate în șantajul oamenilor de afaceri.



Sursa

gazduire web gazduire website