Laptopul pe care îl ai de câțiva ani pornea odată în câteva secunde, iar acum după apăsarea butonului ai timp să-ți faci o cafea. Ventilatorul se aude din camera vecină, o pagină web se deschide cu pauze și orice fereastră nouă pare un efort. Prima reacție este să te uiți la oferte pentru un aparat nou. Înainte de asta, merită o oră de verificări, fiindcă multe încetiniri au cauze simple și ieftin de reparat. Întrebările de mai jos sunt cele pe care și le pun, de obicei, oamenii în această situație. Răspunsurile nu cer cunoștințe de specialitate, doar răbdare și, la câteva dintre ele, o copie de siguranță a fișierelor.
Cât de lent este, de fapt, laptopul meu?
Senzația de lentoare e subiectivă, de aceea începe cu ceva măsurabil. Notează cât durează de la apăsarea butonului până când poți lucra efectiv. Notează apoi cât durează deschiderea browserului și a unui document obișnuit. Dacă diferența față de acum un an e mare, ai o problemă reală, nu doar nerăbdare.
Verifică și când apare încetinirea. Dacă apare doar în browser, vinovatul e probabil o extensie sau prea multe file deschise. Dacă apare peste tot, de la pornire până la oprire, cauza e mai profundă: disc aproape plin, memorie insuficientă, sistem încărcat. Dacă laptopul se încălzește și ventilatorul pornește fără motiv, ia în calcul și praful dinăuntru, care îngreunează răcirea.
Deschide managerul de activități al sistemului și uită-te la procentele de utilizare pentru procesor, memorie și disc. Un disc care stă mereu aproape de maximum, chiar și când nu faci nimic, e un indiciu important. La fel, o memorie care se umple imediat după pornire. Nu e nevoie să înțelegi fiecare coloană, doar să observi ce se apropie de limită.
Ce programe pornesc odată cu sistemul și îmi mănâncă resursele?
Aceasta este cea mai frecventă cauză și cea mai ușor de corectat. În timp, instalezi aplicații care se așază în lista de programe pornite automat: un client de mesagerie, un program de actualizare, un serviciu de sincronizare, un utilitar al unui periferic pe care l-ai folosit o singură dată. Fiecare ocupă puțină memorie, dar împreună duc sistemul la limită.
În managerul de activități există o secțiune pentru programele de la pornire. Dezactivează ce nu folosești zilnic, lucrurile nu se șterg și se pot porni oricând la nevoie. Fii prudent cu elementele legate de antivirus, de drivere și de componentele laptopului, pe acelea lasă-le în pace. Dacă nu recunoști un nume, caută-l pe internet înainte să iei o decizie.
Aceeași logică se aplică și browserului. O extensie instalată cândva pentru un singur proiect poate rula zilnic în fundal. Revizuiește lista și păstrează doar ce folosești. TehnologiePlus publică ghiduri despre alegerea și întreținerea laptopurilor și a calculatoarelor, iar pentru cine vrea să le parcurgă în ritmul lui, înainte de orice pas mai radical, ele pot fi citite pe site-ul lor. După curățare, repornește și compară timpul de pornire cu cel notat.
Mai este un test simplu: pornește laptopul și nu deschide nimic timp de două minute. Dacă ventilatorul urlă și procesorul stă la valori mari fără ca tu să faci ceva, sistemul rulează în fundal actualizări, scanări sau programe rămase blocate. Lasă-l să termine odată, apoi repornește. Uneori problema se rezolvă singură, după o noapte de lucru lăsat în pace.
Cât spațiu liber am pe disc și ce fel de disc am?
Un disc aproape plin încetinește aproape orice sistem. Windows-ul, de exemplu, are nevoie de spațiu liber pentru fișiere temporare, actualizări și memorie virtuală. Ca regulă practică, încearcă să păstrezi cel puțin o cincime din capacitate liberă. Dacă ești sub această limită, începe cu fișierele mari: filme descărcate, arhive vechi, programe pe care nu le-ai mai deschis de ani.
Verifică și tipul discului. Laptopurile mai vechi au adesea un disc mecanic, mult mai lent decât unul de tip SSD. Diferența se simte la pornire, la deschiderea programelor și la copierea fișierelor. Înlocuirea unui disc mecanic cu un SSD este, de multe ori, cea mai spectaculoasă îmbunătățire care se poate face unui laptop vechi, fără a-l schimba cu totul. Verifică însă modelul laptopului, pentru a vedea ce tip de disc acceptă și dacă accesul la el este simplu.
Înainte de orice intervenție, fă o copie a fișierelor importante pe un disc extern sau în cloud. Chiar dacă pare exagerat, o copie făcută la timp te scutește de panică. Faci copia, apoi verifici că fișierele se deschid, și abia după asta treci la pasul următor.
Nu uita nici de coșul de reciclare, de folderul de descărcări și de fișierele temporare. Sistemul are un instrument propriu de curățare a discului, care găsește ușor gigaocteți fără utilitate. Rulează-l o dată pe lună, iar cu timpul vei ști ce se adună și de unde vine.
Merită să reinstalez sistemul de operare?
Reinstalarea curăță tot ce s-a adunat în ani: programe uitate, setări stricate, resturi de aplicații dezinstalate prost. Rezultatul este un sistem care pornește aproape ca în prima zi. Prețul este timpul: trebuie să salvezi datele, să reinstalezi aplicațiile și să reiei setările. Face sens când celelalte metode nu au ajutat și laptopul are hardware suficient pentru sistemul pe care îl rulează.
Dacă ești curios cum se comportă diferit variantele de sisteme, de la Windows la macOS și Linux, o privire peste secțiunea sisteme de operare te ajută să afli ce se potrivește pentru un laptop mai vechi. Unele distribuții Linux sunt gândite special pentru calculatoare cu resurse puține, iar pentru un utilizator care face doar navigare, e-mail și documente pot fi o alternativă serioasă.
Nu te grăbi să alegi. Dacă nu ești sigur, încearcă mai întâi un sistem de pe un stick USB, fără să îl instalezi, doar ca să vezi cum se comportă. Așa afli dacă driverele funcționează, dacă Wi-Fi-ul se conectează și dacă aplicațiile de care ai nevoie există. O decizie luată după o probă este mai bună decât una luată după o recenzie.
Înainte de reinstalare, notează lista de programe de care ai nevoie și cheile de licență, dacă există. Descarcă din timp driverele laptopului de pe pagina producătorului și pune-le pe un stick. Fără ele, după instalare poți rămâne fără Wi-Fi și fără acces la tot ce ai nevoie pentru a descărca restul. E o greșeală pe care o fac mulți, cel puțin o dată.
Ajută o memorie RAM în plus?
Pentru cei mai mulți utilizatori, răspunsul este da, dar cu rezerve. Dacă laptopul are patru gigaocteți și deschizi zece file, o aplicație de birou și un program de mesagerie, memoria se umple, iar sistemul începe să folosească discul ca extensie, ceea ce înseamnă mare lentoare. Dublarea memoriei poate schimba felul în care se simte aparatul, mai ales dacă lucrezi cu mai multe aplicații în același timp.
Nu toate laptopurile permit însă extinderea. Unele au memoria lipită pe placă, altele au un singur slot liber, iar compatibilitatea contează: tip, viteză, tensiune. Înainte să cumperi un modul, caută modelul exact al aparatului și vezi ce acceptă. Un modul incompatibil nu doar că nu ajută, dar te lasă cu o piesă pe care nu o poți folosi.
Dacă laptopul este deja la limita capacităților, o memorie în plus face o diferență mică. Aici intervine evaluarea de ansamblu: procesorul, discul, memoria, bateria. O singură componentă bună nu salvează un ansamblu uzat, iar un upgrade parțial trebuie să fie ieftin ca să merite.
Un alt aspect îl reprezintă curățenia fizică. Dacă laptopul are câțiva ani, praful din ventilator și de pe radiator poate bloca aerul. Procesorul se încălzește, își reduce singur viteza ca să se protejeze, iar tu simți asta ca lentoare. O curățare atentă, cu aer comprimat și cu răbdare, sau făcută la un service, redă uneori comportamentul vechi. Pasta termică veche poate fi și ea o cauză, dar schimbarea ei cere îndemânare.
Când este momentul să schimb laptopul?
Există situații în care întreținerea nu mai are sens. Bateria nu ține nici zece minute, balamalele s-au rupt, ecranul are dungi, placa se supraîncălzește chiar și după curățare sau sistemul nu mai primește actualizări de securitate. În aceste cazuri, costurile reparațiilor se apropie de prețul unui aparat bun la mâna a doua, iar nervii consumați se adaugă la factură.
Pune pe hârtie două coloane: ce ai nevoie să faci cu laptopul și ce poate el să facă acum. Dacă diferența e mare și nu poate fi acoperită printr-un upgrade ieftin, e un semn să cauți altceva. Alege după nevoile tale, nu după cifre de pe etichetă. Un laptop de birou nu are nevoie de placă video puternică, iar cineva care editează video are nevoie de memorie și procesor.
Până la sfârșitul săptămânii, fă trei lucruri: cronometrează pornirea, dezactivează programele inutile și verifică spațiul de pe disc. Dacă îți lipsește încă viteza, ia în calcul un SSD sau mai multă memorie. Cumpărarea unui aparat nou rămâne pasul final, nu primul reflex, iar buzunarul îți va mulțumi.
