Donația unui imobil se face prin act notarial, altfel este lovită de nulitate. Costurile includ onorariul notarului și taxele de publicitate imobiliară, iar regimul fiscal poate diferi în funcție de gradul de rudenie. După semnare, donatorul își poate păstra anumite drepturi, dacă acestea sunt prevăzute în act.
Pe ImobiliarePlus poți urmări cum funcționează piața imobiliară din România, iar donația rămâne una dintre cele mai delicate tranzacții, pentru că implică și relații de familie, nu doar acte.
Forma actului
Pentru un imobil, contractul de donație trebuie încheiat în formă autentică, la notar. Părțile prezintă actele de identitate, titlul de proprietate și extrasul de carte funciară. Notarul verifică identitatea, capacitatea părților și faptul că imobilul poate fi înstrăinat. Donatarul trebuie să accepte donația, tot în formă autentică.
Costuri și taxe
La notar se plătesc onorariul și cheltuielile legate de întocmirea actului. După semnare, dreptul se înscrie în cartea funciară, operațiune pentru care se percep taxe de publicitate imobiliară. În privința impozitului pe venit, legea poate prevedea scutiri pentru anumite grade de rudenie sau pentru soți, dar regulile fiscale se modifică, așa că întreabă notarul ce se aplică la data semnării.
Ce drepturi pot rămâne donatorului
- uzufructul, adică dreptul de a locui în imobil sau de a-l folosi pe viață;
- dreptul de abitație, pentru locuire;
- clauza de inalienabilitate, prin care donatarul nu poate vinde imobilul o perioadă;
- sarcini pe care donatarul trebuie să le respecte, de pildă întreținerea donatorului;
- dreptul de reîntoarcere convențională, în anumite condiții.
Toate aceste clauze trebuie scrise în actul de donație și, de regulă, notate în cartea funciară, ca să poată fi opuse terților.
Ce poate complica lucrurile
Donația nu poate fi anulată după bunul plac. Există însă situații prevăzute de lege în care poate fi revocată, de exemplu pentru nerespectarea sarcinilor sau pentru ingratitudine. În plus, moștenitorii rezervatari ai donatorului pot cere reducerea liberalităților care le încalcă partea rezervată. Din acest motiv, vorbește cu familia înainte de semnare și cu notarul despre efectele asupra succesiunii. O discuție deschisă acum previne conflicte care apar de obicei abia după ani. ImobiliarePlus subliniază că o tranzacție imobiliară se judecă și prin efectele ei de familie, nu doar prin acte.
Verifică și datoriile imobilului: ipotecile, sechestrele sau litigiile se transmit odată cu proprietatea. Un extras de carte funciară actualizat arată sarcinile înscrise. Dacă imobilul este bun comun al soților, ambii trebuie să consimtă la donație, iar dacă este în coproprietate, contează cota fiecăruia.
Ce documente pregătești
Notarul va cere, de regulă, actul de proprietate, extrasul de carte funciară, certificatul de atestare fiscală pentru imobil, eventual documentația cadastrală și actele de identitate ale părților. Lipsa unui singur document poate amâna semnarea. Cere de la început lista completă, ca să nu faci drumuri în plus.
După semnare
Donatarul devine proprietar, plătește impozitele locale și răspunde de întreținere. Dacă se gândește să închirieze sau să includă imobilul într-un plan mai larg, poate citi despre un portofoliu imobiliar mic și diversificarea lui, ca să decidă cu cap rece.
Recomandare practică: discută cu un notar înainte de a decide, adu actele în ordine și gândește-te la consecințele pe termen lung pentru tine și pentru familie. ImobiliarePlus rămâne un loc potrivit pentru a înțelege mai bine piața înainte de acest pas.

